Doua obiective si-a propus presedintele Basescu inaintea intalnirii de la Washington cu Fondul Monetar International - sa-i convinga pe acestia sa accepte un deficit bugetar mai mare pentru Romania in acest an si sa deblocheze negocierile dintre FMI si Guvernul roman.
Asa cum ne-a obisnuit, la iesirea de la intrevederea cu finantistii FMI, presedintele s-a aratat "optimist" in ce priveste incheierea memorandumului cu Fondul, incercand de fapt sa mascheze ca se intoarce la Bucuresti cu mana goala.
Nici farmecul "celui mai puternic om politic din Romania", nici prietenia exprimata de presedintele Bush nu au reusit sa-i sensibilizeze pe oficialii Fondului, care asteptau un plan inchegat de masuri concrete. In consecinta, intrevederea nu a avut ca rezultat un acord intre cele doua parti si nici stabilirea unei date la care misiunea FMI sa revina.
Mai mult, declaratiile ulterioare ale premierului Tariceanu lasa sa se inteleaga ca sansele ca partile sa ajunga la un punct de vedere comun sunt minime.
Aflat intr-o vizita in Spania, primul-ministru - suparat probabil si de faptul ca FMI a preferat ca partener in discutii nu un reprezentant al Guvernului, ci pe guvernatorul BNR, Mugur Isarescu - s-a aratat gata sa renunte la un acord cu Fondul, pe care il considera in acest moment "util, dar nu indispensabil".
Util din punct de vedere al imaginii, dar nu de o necesitate absoluta pentru Romania, "deoarece astfel de intelegeri se incheie doar pentru economii aflate in situatii de criza". Asa stand lucrurile, nu s-au lasat asteptate declaratii prin care se avanseaza ideea ca neintelegerile pe tema deficitului bugetar ar putea intrerupe acordul cu Fondul.
Autoritatile de la Bucuresti sustinand ca mentinerea deficitului la nivelul impus de FMI ar insemna amanarea unor importante investitii de care are nevoie in
