Cei care au reusit aceasta performanta sint expertii de la Institutul de tehnologii aplicate pentru pastrarea patrimoniului cultural, care au turnat parfumurile milenare in sticle cu design cit se poate de modern.
?L-am mirosit pe acesta si imediat m-am gindit la Pino Silvestre?, spune arheologul Maria Rosaria Belgiorno, referindu-se la o apa de colonie cu miros de brad foarte populara in Italia. Specialistii institutului mentionat spun ca anticii foloseau esente pe baza de scortisoara, anason si lamiie, dafin, mirt, care cresc si astazi in regiunea respectiva. In locul unde s-a gasit parfumeria mai exista si o presa pentru obtinerea uleiului de masline, ingredient esential in realizarea parfumurilor. ?Cipriotii au invatat probabil de la egipteni arta parfumului?, estimeaza Belgiorno.
Seductie si sfintenie
Legenda spune ca, pentru a-l seduce pe Marc Antoniu, Cleopatra a pus la bataie nu doar farmecele personale, ci si puterea ametitoarelor parfumuri, pentru care avea o adevarata pasiune. Se spune ca, atunci cind a plecat spre Tarsus (Turcia moderna), vasul pe care se afla Cleopatra avea pinzele muiate in parfum de trandafiri, in timp ce pe punte erau asezate mai multe vase in care se ardeau esente frumos mirositoare. Potrivit scriitorului antic Athenaeus, podelele palatului Cleopatrei erau acoperite cu covoare din petale de trandafiri, care aveau uneori o adincime de jumatate de metru. La fel si in dormitor, patul era inconjurat de un covor de petale.
Egiptenii au inceput sa se preocupe de esente aromate si parfumuri de acum circa 12 mii de ani, afirma antropologii, folosind tot felul de combinatii pentru a masca mirosurile corporale, si asta in ciuda faptului ca aveau o adevarata obsesie pentru curatenie si obisnuiau sa se spele zilnic. In acelasi timp, esentele placut mirositoare erau o componenta importanta a ritualurilor religioas
