Consiliul de Administratie al BNR a hotarat in ultima sa sedinta reducerea cu 1,25 puncte procentuale a dobanzii indicative de politica monetara, pana la 14,5%.

Acesta reprezinta cel mai mare pas de scadere a dobanzii facut de banca centrala de la inceputul acestui trend, in luna iunie a anului trecut. In decurs de 10 luni, dobanda BNR a coborat cu 6,75 puncte procentuale, insa incepand din ianuarie 2005 aceasta a ramas din ce in ce mai mult in urma dobanzii platite efectiv de banca centrala la depozitele atrase de la bancile comerciale si care a alunecat mult mai repede ca urmare a lichiditatii mari a pietei.

In aceste conditii, BNR a hotarat luna trecuta sa nu se mai refere in deciziile sale la dobanda de interventie, ci la o asa-numita "dobanda de politica monetara".

Ca atare, se poate spune ca in prezent dobanda de politica monetara a ajuns la 14,5%, in timp ce dobanda efectiva la care BNR intervine pe piata monetara este de circa 8,8%, avand in vedere nivelul inregistrat in operatiunile de sterilizare de vinerea trecuta. Asadar, decizia de reducere a dobanzii de politica monetara nu reprezinta decat un pas marunt de apropiere a celor doua rate, fara a avea o semnificatie practica deosebita pentru piata.

"Dobanda de politica monetara reprezinta un plafon maxim, adica in operatiunile de piata ale BNR nu se poate urca peste acest nivel, dar daca conditiile pietei permit atragerea de depozite si la 9%, pentru ca este exces de lichiditate, aceea este dobanda de interventie efectiva", explica pentru ZF Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR.

El atrage atentia asupra confuziilor care inca au loc intre dobanda de politica monetara si dobanda de referinta a BNR - 10,75% pentru luna martie.

"Dobanda de referinta nu este stabilita de banca centrala, ci calculata. Nu este dobanda de politica monetara, ci joaca rolul de dobanda