- Diverse - nr. 50 / 14 Martie, 2005 Desi marile confederatii sindicale din tara si-au mobilizat membrii pentru proteste in lant impotriva intentiei Guvernului de a modifica actualul Cod al Muncii, actiune inceputa sub genericul "Salvati Codul Muncii", si demarata, mai intai, cu pichetarea prefecturilor din tara, iar din 9 martie a.c., cu organizarea zilnica, in cate 5 orase ale tarii, de mitinguri de protest, realitatea dovedeste ca, la aceasta ora, oamenii nu mai au acelasi elan, ca in urma cu doar 5 ani, de a iesi in strada, pentru proteste. Acest lucru este demonstrat de numarul mic al participantilor la mitingurile organizate joi, 10 martie a.c., si daca este sa ne referim doar la 3 localitati, retinem ca la Bucuresti au participat 5.000 de sindicalisti, la Bacau in jur de 7.000, in timp ce la Targu-Mures daca s-au strans 2.000 de protestatari. Am incercat sa aflu o explicatie la aceasta situatie, intr-o discutie pe care am avut-o cu mai multi lideri de organizatii sindicale, care, cu totii, au recunoscut ca elanul "revolutionar" a cam trecut, dar ca, acum, in noile conditii din tara, cand putem vorbi de un stat de drept, de o democratie care se apropie de cea reala, formele si mijloacele de protest trebuie, si sunt, cele legale, atat sindicalistii, cat si majoritatea populatiei, apreciind ca multe dintre revendicari se pot solutiona, in primul rand, la masa tratativelor. Este insa tot atat de adevarat ca, atunci cand situatia o impune, organizatiile sindicale nu mai pot scoate in strada foarte multi protestatari, motivele fiind complexe. Astfel, multi sindicalisti au o doza de neincredere, constatand inutilitatea actiunilor, in timp ce, pe de alta parte, acuza liderii de sindicat de indepartarea lor de la obiectivele inscrise in statutul organizatiilor se baza. Pe de alta parte, realitatea confirma faptul ca multi dintre liderii de sindicat, indeosebi