Acum cateva seri, sub privirile incurajatoare ale lui "Marius Tuca Show", senatorul Corneliu Vadim Tudor, presedintele Prm, a sustinut "in direct" ca, de fapt, adevaratul castigator al alegerilor prezidentiale ar fi fost Adrian Nastase, nu Traian Basescu.
Ca, desi avea mai multe voturi decat contracandidatul sau, Nastase ar fi fost declarat pana la urma invins pentru ca s-ar fi primit "indicatii" din Occident, in particular de la Washington D.C., ca "sa iasa" Basescu. Intr-o tara normala, asemenea declaratii mai mult decat grave ar fi condus urgent la autosesizarea procuraturii, la o ancheta parlamentara, la niste masuri luate de autoritati pentru a lamuri macar opinia publica, daca nu de dragul aflarii adevarului. Ascultandu-l pe Tudor, mi-am adus aminte de intrebarile pe care mi le-a pus acum vreo doi ani un fost sef al unui serviciu de informatii: "Domnule Pavel, dumneavoastra, care predati cursuri despre politica romaneasca dupa 1989 si scrieti carti, articole, studii, prefete despre aceste subiecte, chiar credeti ca stiti ce s-a petrecut in toti acesti ani?". I-am spus ca incerc sa aflu informatii si sa inteleg anumite procese. "Pai, stiti dvs. ca de fapt in 1996 nu Emil Constantinescu a castigat, ci Ion Iliescu?". O asemenea ipoteza chiar ca nu mai auzisem, mai ales ca din spusele acestor "domni" reiesea ca am mizat mereu gresit, dar pana la urma am iesit invingator. Interlocutorul mi-a spus chiar si cu cate voturi ar fi castigat Iliescu, dar ca datorita unor presiuni din Occident, presedintele in functie al Romaniei din acea vreme ar fi acceptat sa se recunoasca invins. In urma alegerilor din 2000, acelasi Corneliu Vadim Tudor a declarat de nenumarate ori ca, de fapt, el ar fi castigat alegerile, nu Ion Iliescu. Ceea ce nu l-a impiedicat pe Iliescu sa-i acorde "Steaua Romaniei" la finalul celui de-al patrulea (in alte versiuni al treilea) mandat al
