Orice Guvern isi doreste o "relatie ideala" cu presa, iar daca nu poate de buna voie o plateste. Doar in ultimii patru ani, ministerele au cheltuit zeci de milioane de euro pentru a-si vedea numele si realizarile in paginile ziarelor si pe ecranele televizoarelor. Publicitatea nu ar fi, nici in acest caz, un fenomen negativ in sine, insa in momentul in care mecanismele de atribuire a unor fonduri publice nu sunt cunoscute se poate considera ca "publicitatea de stat" este o sursa majora de presiuni politice asupra presei. De altfel, acest fapt a fost subliniat inclusiv in Raportul de tara al Comisiei Europene, dat publicitatii anul trecut.
Secretizarea informatiilor privind banii cheltuiti de fostul Guvern pentru publicitate a avut efect de bumerang. Desi se urmareau efecte pozitive, acestea au trecut in plan secundar lasand loc suspiciunilor si alimentand lipsa de incredere a cetatenilor in institutiile publice.
Si pentru ca acest lucru este ultimul de care actualul Cabinet are nevoie, Calin Popescu Tariceanu actioneaza preventiv. Premierul a anuntat, ieri, in plenul Camerei Deputatilor, formarea unui grup de lucru care sa creeze un cadru transparent pentru utilizarea fondurilor publice destinate publicitatii de stat. Proiectul, care vizeaza crearea unui sistem transparent si controlabil in domeniu, va fi transpus in practica prin colaborare cu societatea civila, in grupul de lucru Guvernul urmand a avea doar un membru, asistat de reprezentantii societatii civile si ai organizatiilor de media.
Tariceanu si-a motivat demersul prin dorinta de a corecta situatiile sesizate in rapoartele de monitorizare a presei referitoare la tendinta institutiilor statului de a controla mass-media utilizand banii publici. El a adaugat ca nu va accepta acordarea de publicitate de stat pe criterii discretionare, pentru ca aceasta ar insemna folosirea banilor publici i
