- Diverse - nr. 52 / 16 Martie, 2005 Petre Roman, cand a afirmat ca "industria romaneasca este un morman de fier vechi", a semnat cecuri in alb pentru o distrugere progresiva si definitiva a ceea ce poporul roman s-a straduit sa cladeasca, suferind de foame si frig. Este tarziu ca sa se mai poata repara ceva, iar in cancelariile mai-marilor lumii soarta noastra este hotarata. Stim asta cu totii, dar ne place, al naibii de mult, sa ne credem buricul pamantului, desi nu avem dupa ce bea apa de saraci ce suntem. Da, suntem cei mai saraci din Europa! Suntem prea fuduli ca sa o recunoastem si prea naivi ca sa privim adevarul in fata. Nici una din marile lectii ale istoriei contemporane nu ne-a fost de folos. Nici avertismentele directe sau voalate ale celor care conduc oligarhia financiara mondiala nu le-am luat in seama. Conducatorii nostri se mai comporta ca niste diletanti sau paiate de circ si fac din rabdatorul popor roman spectatori neputinciosi. Este destul sa privesti in jur, ca sa-ti dai seama de adevarul asertiunilor de mai sus. Anticipate, aderare, spatiul comu nitar, aliniere, bordul FMI, baze strategice... si multe alte cuvinte uzuale, de care bietul alegator nu scapa si nu va putea scapa vreodata. Tema articolului este fierul vechi, dar otrava cu care suntem serviti zilnic este asa de puternica, incat este de-a dreptul imposibil sa nu-i pomenesti pe cei care au placerea sa ne-o administreze. Fierul vechi este "o mina de aur". Se taie fara nici o parere de rau fabrici intregi, flota si tot ce se poate topi. Cel mai mare exportator de fier vechi este un cetatean de origine turca. Nu am nimic cu turcii, dar se pare ca nu scapam niciodata de complexul fanariot. Platim in continuare pesches, ciubuc si tribut "Portii". Spun asta, pentru ca cei care ne-au condus si ne conduc ne vand pe maruntis. Partea lor este o alta poveste... Fierul vechi este cea mai r