ISTORIA COMUNISMULUI In timpul proceselor grevei de la Grivita, muncitorii acuzati de comunism s-au manifestat diferit. In procesul din 1933, conducerea PCdR a dispus ca "sindicalistii rosii" sa nu recunoasca legatura cu Cominternul. In 1934, tactica s-a schimbat, iar procesul a fost transformat in tribuna de propaganda comunista. In spatele gratiilor
CORNEL MICU
IRONII POLITICO-ARTISTICE. In anii crizei economice, caricaturistii din intreaga lume ironizau huzurul oamenilor de afaceri. In acceptiunea proletarilor, capitalistii se imbogateau pe seama sudorii muncitorilor Dupa represiunea grevistilor din 16 februarie 1933 si arestarea "sindicalistilor rosii" pe linia de partid, comunistilor li s-au transmis coordonatele de urmat. Conducatorii partidului au dispus initial ca muncitorii acuzati de comunism sa nu recunoasca legaturile cu agitatorii comunisti.
TACTICA STRUTULUI. In timpul anchetei pentru procesul din iulie-august 1933, liderii "sindicatului rosu" au primit dispozitii de la conducerea partidului comunist din ilegalitate sa nu recunoasca legaturile cu Moscova. Conform documentelor de arhiva, atat Gheorghe Gheorghiu-Dej, cat si Chivu Stoica au justificat actiunea lor grevista din ratiuni economice. Ei au facut o istorie a conflictului de la Grivita incepand cu 1930, acuzand administratia Atelierelor CFR ca exploata muncitorii. De asemenea, au prezentat "sindicatul rosu" ca o alternativa la sindicatul social-democrat de la CFR Grivita, si nu ca imagine a "opozitiei rosii" organizata de Comintern.
DERUTA. Unii comunisti arestati in cazul Grivita care erau mai putini informati despre tactica partidului au fost derutati de atitudinea lui Gheorghiu-Dej sau Chivu Stoica. Prezentam mai jos opiniile unuia dintre acestia despre "procesul ceferistilor", exprimate intr-o scrisoare trimisa spre Comintern:
"Lucrarile prel