Prin pozitia exigenta pe care FMI o adopta in cazul noilor state candidate, UE ar putea, intamplator sau nu, sa rezolve problemele marilor puteri europene, care se simt amenintate de valul de relaxari fiscale din Europa Centrala si de Est.
In prezent, Uniunea Europeana trece printr-o criza, bugetul pe urmatorii ani urmand a fi unul mult mai ridicat decat cel prezent. Facilitatile fiscale oferite de noile state membre sunt percepute negativ de cancelariile occidentale, fiind catalogate drept "dumping fiscal" de acestea.
Dincolo de rolul FMI de monitorizare a statelor candidate la UE, intre Guvernele principalelor state membre ale Uniunii si conducerea Fondului, aflata, potrivit propriului statut, in subordinea executivelor tarilor membre, exista si o alta relatie, cea dintre principalii contributori la bugetul institutiei si conducerea executiva a acesteia. Din acest punct de vedere, ar fi naiv sa credem ca sefii FMI nu urmaresc interesele economice ale principalelor state europene. Pentru ca nu detin, potrivit Constitutiei Uniunii, parghiile legale necesare fortarii statelor membre sau candidate de a adopta un anumit sistem fiscal, conducerile statelor occidentale se folosesc de FMI pentru a evita extinderea fenomenului Slovacia la celelalte state candidate. Atat Guvernul Romaniei, caruia i se solicita un deficit de 0,4-0,5 la suta, cat si cel al Bulgariei, caruia i s-a "trasat" un excedent bugetar de 1% din PIB in 2005, au parte de un tratament dur din partea expertilor Fondului.
De altfel, toate statele din Europa Centrala care au introdus un sistem de impozitare proportional sau au reformat propriul sistem fiscal au o imagine negativa in Cancelariile vest-europene.
Liderii principalelor state europene acuza executivele Slovaciei, Estoniei, Cehiei ca practica un dumping fiscal, facand o concurenta neloiala sistemelor de impozitare din Vechea
