Ca sa-mi pot exercita dreptul la viciul de carte si al pierderii vederii prin lectura am poposit in centrul urbei la volanul inesteticei mele masini de Colentina. Fiind imposibil sa gasesc un loc de parcare, am patruns in zona "amenajata" de un invartit al tranzitiei si am plecat la anticariate. Am gasit, contra 10.000 de lei bucata, zeci de carti rare, trebuincioase, superbe, asa incat am umplut o traista. Nerabdator sa ajung acasa, sa le savurez, sa le repar si sa le stampilez cu ex librisul "Colectia N.R.", ies din pasaj si ma-ndrept spre masina.
Acolo, in parbriz, ma astepta un bilet-somatie. Daca nu merg sa platesc 100.000 lei parcarea, voi primi amenda 400.000 lei acasa. L-am gasit pe un tuciuriu cu ecuson, l-am chestionat ce si cum, mi-a confirmat ca patronul e prieten cu politia si ca daca nu dau suta de mii nu e gluma, voi primi bucuria acasa.
Aveam doar doua sute de mii de lei toti banii. O suta o dadusem pe carti, iar din ceilalti trebuia sa-mi cumpar ceva de mancare. Am platit parcarea si am inghitit in sec.
Deci, pentru a cumpara o carte de 10 mii, trebuie sa platesc o parcare de zece ori mai scumpa. Si cui, si pentru ce, fiindca nu era amenajat nimic. Huo, democratie made in centrul Bucurestilor!
P.S. Vine el leul greu. Scap eu de aceste amenzi mari! Ca sa-mi pot exercita dreptul la viciul de carte si al pierderii vederii prin lectura am poposit in centrul urbei la volanul inesteticei mele masini de Colentina. Fiind imposibil sa gasesc un loc de parcare, am patruns in zona "amenajata" de un invartit al tranzitiei si am plecat la anticariate. Am gasit, contra 10.000 de lei bucata, zeci de carti rare, trebuincioase, superbe, asa incat am umplut o traista. Nerabdator sa ajung acasa, sa le savurez, sa le repar si sa le stampilez cu ex librisul "Colectia N.R.", ies din pasaj si ma-ndrept spre masina.
Acolo, in parbriz, ma astept
