Dupa Londra, Washington si Moscova, Traian Basescu merge duminica la Berlin, unde va lua primul contact cu motorul franco-german al Uniunii Europene. Dupa ’89, relatiile Bucurestiului cu Germania au lasat intotdeauna loc de mai bine.
In contextul semi-inghetului transatlantic, interesul romanesc pentru Marea Neagra si „axa" cu Londra si Washingtonul fac din vizita la Berlin un moment-cheie pentru „noua politica externa" a Romaniei.
Presedintele Traian Basescu va avea multe de explicat in intilnirile pe care le va avea in Germania cu presedintele Horst Koehler si cancelarul Gerhard Schröder.
Chiar daca, dupa campania electorala, nu a mai folosit termenul de „axa" pentru a-si semnala preferinta pentru relatia cu puterea de peste Atlantic, cu siguranta, cuvintul ales atunci a provocat mai mult decit indispozitie in Germania anului 2005.
Pe de o parte, a fost vorba de amintiri negre, pe de alta, de surpriza aparitiei in pragul UE a unei tari care, spre deosebire de alte membre ale „noii Europe", isi intareste linia pro-americana, in loc sa si-o dilueze.
In timpul fostei administratii romanesti, ralierea la invazia din Irak si acordul privind scutirea militarilor SUA de la exigentele legislatiei penale internationale au provocat o nemultumire nedisimulata la Berlin, mai ales ca Germania fusese sustinatorul-cheie al Bucurestiului la ridicarea vizelor Schengen pentru romani.
Ceva mai tirziu insa, interesele germane erau atent luate in considerare la semnarea fara licitatie a contractului pentru securizarea frontierelor Romaniei cu gigantul paneuropean EADS.
Dupa ce a criticat dur si electoral afacerea EADS, Basescu a cistigat presedintia si a lansat un concept de politica regionala despre care, cu siguranta, va vorbi la Berlin. Extinderea democratiei in bazinul pontic este benefica pentru veci
