PARADOXURI EPOCALE Codul bunelor maniere a ajuns precum Biblia in casele credinciosilor. Toti le au pe noptiera, dar foarte putini le mai respecta invataturile.
Un om bine educat se adapteaza usor rigorilor de conduita din orice mediu, indiferent de perioada in care traieste. Nu trebuie sa impuna un set de reguli care apartin unei epoci apuse. Daca reuseste sa se integreze intr-o societate "moderna" cu manierele deprinse de la generatiile anterioare, tot aristocrat este, chiar si in secolul XXI..
PIONIERUL. Desi nu s-ar putea spune ca bunul-simt le-a lipsit cu desavarsire mii de ani, oamenii au vazut adunate intr-o carte cateva norme de buna conduita abia in 1558. Acesta este anul aparitiei, in Italia, a unui mic volum, numit "Galateo, ovvero de’ costumi" (Galateo sau despre moravuri), scris de monseniorul Giovanni Della Cassa. Italianul, care a facut cariera in ierarhia bisericeasca, de la calugar in Ordinul Minoritilor pana la secretar de stat la Vatican, a ramas in analele istoriei mai degraba pentru conduita pe care a incercat sa o impuna tinerilor decat ca propovaduitor al credintei. Chiar daca nu continea decat cateva invataturi despre cum sa porti o conversatie, cum sa te imbraci, cum sa stai la masa si sa te comporti in relatiile cu ceilalti, tratatul lui Della Cassa este si astazi cel mai cunoscut cod al bunelor maniere.
OBICEIURI DE IMPORT. Cei din familia regala franceza ori nu stiau italiana, ori erau prea ocupati cu inventarea parfumurilor grele (pentru acoperirea mirosului de transpiratie) si a betisoarelor de aur cu care se scarpinau de paduchi pe sub peruci, de nu au descoperit invataturile lui Della Cassa decat doua secole mai tarziu. Vestitul Palat Versailles fusese transformat intr-o imensa toaleta de catre nobilimea franceza, care-si facea nevoile prin colturile luxoaselor saloane de bal. O femeie - de ce
