"Si totusi, unde-i jigania care ne poarta simbetele? In sfirsit, acum stim. (...) Este un guzgan rozaliu, alb in cap de cita brinza de furat a-nfulecat. Raspunde la un nume de fiinta umana, Viorel, numele de familie fiind cunoscut ca substantiv comun: hrebenciucul".
Citatul de mai sus face parte din vitriolantul editorial publicat ieri de Cristian Tudor Popescu pe prima pagina din "Adevarul". Editorial care aduce a spovedanie tirzie, dar si a strigat la lupta impotriva patronatului. Sub presiunea evenimentelor, redactorul-sef al "Adevarului" face dezvaluiri pe care cu ceva timp in urma le combatea de pe pozitia inchizitorului de presa.
Insinua cineva ca fosta "Scinteia" este "ziarul lui Hrebenciuc"? Pac, venea CTP si punea eticheta: hiene de presa! Acum, acelasi CTP scrie negru pe alb: "Nu stiu ce si cum mosteneste Hrebenciuc de la Dumitru Tinu, prietenul sau. (...) Dar faptul ca Hrebenciuc are o influenta asupra urmasilor lui Dumitru Tinu si prin ei asupra "Adevarului" - asta e o certitudine".
Bun venit in rindul hienelor, domnule Cristian Tudor Popescu!
Convulsiile de la "Adevarul", finalizate prin deja traditionalul divort redactie-patronat, seamana izbitor cu ceea ce s-a intimplat la alte ziare prestigioase in ultimul an. Si la "Evenimentul zilei", si la "Romania libera", nuclee redactionale importante au invocat motive care in timp s-au dovedit puerile: pericolul pesedizarii, al tabloidizarii etc.
De fiecare data, cauzele crizelor au fost cautate, obsedant, in zona politica: ba e mina lui Nastase, ba a lui Basescu, a lui Tariceanu sau a lui Hrebenciuc! In realitate, situatia era mult mai simpla, la fel cum e si la "Adevarul": aceleasi nuclee redactionale au opus o rezistenta inversunata tentativei patronatului de a impune reguli clare in relatia dintre partea editoriala si cea
comerciala.
In f
