Numindu-l "obraznic şi laş" (cuvintele cele mai ofensatoare, invocate ca pricină imediată şi urgentă a duelului), "recidivist" în acuze balcanice nefondate şi scriitor "steril", Lucian Blaga a şifonat crunt onoarea şi orgoliul lui Dan Botta, cunoscut în epocă pentru grandomania lui (Eugen Ionescu îl ridiculiza şi îl antipatiza pentru ea). Poetul Eulaliilor este adus în pragul disperării. Din acuzator s-a transformat în acuzat. Simte că acum el e cel provocat. Notiţele insinuante i-au făcut mai mult rău decât bine. Era nevoie de o demonstraţie serioasă. Răspunde învinuirilor, pe care le numeşte "injurii " într-un lung articol, O eroare: Spaţiul mioritic al domnului Blaga, publicat în trei episoade în "Timpul" din 18, 19 şi 21 mai 1941 şi cules imediat în volumul Cazul Blaga (poate fi regăsit şi în volumul Plagiatul la români, Ed. ARC, Chişinău, 2004, p. 107-118). Pare că e alarmat de zvonul că Blaga pregăteşte o acţiune judiciară împotriva lui, probabil sub învinuirea de calomnie. Ameninţarea lui Dan Botta vine ca o replică de supralicitare a ofensei: "acest domn va avea să răspundă neapărat, pe altă cale, de insultele pe cari le-a rostit". Nu putea dezvălui în public ce însemna "altă cale", întrucât duelul ieşea din cadrele legii, dar despre duel era vorba.

Să vedem însă care sunt argumentele lui Dan Botta că Lucian Blaga l-ar fi prejudiciat grav. El crede în continuare în acest fapt, dar nu foloseşte niciodată termenul de "plagiat". Spaţiul mioritic e, pentru Dan Botta, "o operă exaltată sub ochii mei, pentru motive provenite în mare parte din lucrările mele". Mai întâi, cartea ar fi detestabilă prin anumite superficialităţi. Dan Botta îi reproşează lui Blaga precaritatea particularizărilor spaţiului mioritic prin: versul popular care alternează silabe accentuate cu neaccentuate (ca în orice poezie populară), imaginea satului ca alternanţă de case