Apariţia lui Ion Iliescu şi a lui Adrian Năstase în tandem la emisiunea lui Stelian Tănase de la Realitatea TV s-a vrut o demonstraţie a unităţii de nezdruncinat a PSD în jurul conducerii superioare, teoretic bicefale; telespectatorii trebuia să rămână cu sentimentul că în fostul partid de guvernământ consensul predomină şi că formula de conducere va fi colegială, adică după modelul constituţiei romane unde în frunte se aflau doi consuli; poate că imitaţia va merge până acolo, încât conducerea efectivă va alterna zilnic între cei doi; dar, mai degrabă cred că raporturile dintre cei doi consuli ai PSD vor fi similare raporturilor dintre Iulius Caesar şi colegul său de consulat din anul 59 î.d.Cr. Calpurnius Bibulus: în asemenea măsură îl scosese din joc pe acesta din urmă, încât Cicero a sintetizat situaţia de fapt creeată printr-o vorbă de spirit: "ne aflăm în anul când consuli sunt Iulius şi Caesar" (la Roma consulii erau şi eponimii anului)! Comparaţia se opreşte însă aici, căci Iulius Caesar a fost un vizionar, un făuritor de realităţi noi menite să asigure o mai bună dezvoltare a civilizaţiei greco-romane şi nu un straşnic apărător al unor formule anacronice şi reacţionare, aşa cum a rămas Ion Iliescu, iar Bibulus era un senator roman cultivat, de bun simţ, cu un talent literar apreciat de Cicero însuşi.

Impresia pe care cei doi probabil viitori consuli pesedişti se străduiesc s-o încetăţenească de lungă vreme, şi nu numai ei, este că România a devenit politiceşte o ţară absolut normală, europeană unde un partid social democrat autentic se află în competiţie cu partide de altă orientare ideologică. Nimic mai fals. PSD este doar cu numele un partid social-democrat; în realitate el este continuatorul PCR şi al sistemului pe care armata roşie l-a impus după al doilea război mondial. De altminteri ce fel de partid social-democrat poate fi structura