La un an de la sentinta din 1933, avocatii grevistilor de la Grivita au obtinut recursul. Multi dintre cei implicati in al doilea proces au ocupat dupa 1944 cele mai importante functii in stat. l Paginile 10-11

de ILARION TIU ISTORIA COMUNISMULUI Rejudecarea procesului grevistilor

Dupa un an de la sentinta din august 1933, avocatii muncitorilor condamnati in procesul evenimentelor de la Atelierele CFR Grivita au obtinut dreptul la recurs. Majoritatea celor rejudecati in iunie 1934 au fost activistii comunisti, deoarece dupa 23 august 1944 le vom regasi numele pe lista noilor demnitari ai statului. CONTINUARE Sprijin de dupa gratii Comunistii solicita clementa "burghezilor" SCHIMBARE DE STRATEGIE. La procesul din 1934, Dej a recunoscut legaturile sale cu Partidul Comunist, cu toate ca la procesul din 1933 facuse pe nevinovatul. Noua strategie era dictata de Comintern Procesul grevistilor ceferisti din iulie-august 1933 s-a incheiat cu o sentinta dura pentru cei considerati responsabili de tulburarile de la Atelierele Grivita din februarie acelasi an: doua condamnari la munca silnica pe viata, patru condamnari la munca silnica intre 10 si 20 de ani etc. Avocatii muncitorilor implicati in acel proces au continuat si dupa emiterea sentintei sa arate nevinovatia ceferistilor. Periodic, acestia au inaintat autoritatilor memorii de protest fata de duritatea pedepselor si au solicitat rejudecarea procesului.

SOLIDARITATE MUNCITOREASCA. Imediat dupa finalizarea procesului, in mediile ceferiste din tara au fost organizate campanii de informare a muncitorilor privind modul in care grevistii de la Grivita au ajuns dupa gratii. In general, muncitorii nu erau familiarizati cu doctrinele politice si astfel nu au fost receptivi la argumentul autoritatilor privind orientarea comunista a celor condamnati. Ei considerau ca greva era un act just de pro