Transformarea terminologiei de „sat" in „comuna" si, ulterior, in „oras", s-a facut fara prea multa bataie de cap, chiar daca legal aceste schimbari presupun investitii serioase.
S-a ajuns la situatia in care localitati fara canalizare, fara alimentare cu apa si gaze, cu drumuri pietruite au fost avansate la gradul de oras. O serie de prefecturi inregistreaza acum solicitari de revenire la statutul initial.
In ultimii doi ani, Romania a nascut comune si orase cu forcepsul. Astazi, noii oraseni si-au dat seama ca s-au pacalit. Victime ale entuziasmului nefondat al primarilor si ale unei politici propagandiste, ei cer sa fie din nou tarani.
Zilele acestea, membrii Comisiei pentru administratie publica si organizarea teritoriului, din cadrul Senatului, incep discutiile pentru modificarea legii privind amenajarea teritoriului.
Senatorul PNL Tiberiu Prodan, membru al comisiei amintite, spune ca se urmareste elaborarea unui pachet de legi, finalizat pina la sfirsitul acestei sesiuni, care sa stabileasca foarte clar conditiile in care un sat sau o comuna poate primi o denumire superioara. In plus, se au in vedere modalitati de urmarire a respectarii acestor norme prin verificari facute la fata locului.
„Ceea ce urmarim este ca, mai intii, sa aducem comunele la stadiul de aspect urban si abia apoi sa aprobam transformarea denumirii", precizeaza Prodan. Reglementarile de acest fel sint necesare in urma afluxului de sate si comune care au primit in ultimii doi ani titulaturi superioare fara respectarea conditiilor necesare.
Bataie de joc
Daca imbunatatirea conditiilor de viata de la sat presupune investitii serioase, transformarea terminologiei de „sat" in „comuna" si, ulterior, in „oras", s-a facut fara prea multa bataie de cap. S-a ajuns astfel la situatia in care o serie de localitati cu drumu
