- Social - nr. 57 / 23 Martie, 2005 In ultimele zile, am primit la redactie, e adevarat, prin doua telefoane date de persoane care nu au dorit sa-si spuna numele, nemultumiri ale unor mureseni care s-au confruntat cu ceea ce ei au numit discriminare, de la cazuri de angajare a unor persoane in baza si a cunoasterii limbii maghiare, si pana la refuzul de a se asigura unele servicii unor reprezentanti ai etniei rrome. Cele doua persoane care au sunat trebuie insa sa stie ca aceste cazuri, despre care nu s-au oferit suficiente date pentru a intreprinde o ancheta jurnalistica, sunt de competenta Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii, care functioneaza din 2001 ca organ de specialitate al administratiei publice centrale, in subordinea Guvernului. Consiliul are ca baza de lucru Ordonanta Guvernamentala nr. 137, din 31 august 2000, publicata in M.O. 431 din 2 septem brie 2000, privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, care prevede clar, in articolul 2, ca discriminarea reprezinta orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, pe baza de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex sau orientare sexula, apartenenta la o categorie defavorizata sau orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea sau inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii, in conditii de egalitate, a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, in domeniul politic, economic, social si cultural sau in orice alte domenii ale vietii publice. Acelasi articol precizeaza ca orice comportament care, prin efectele pe care le genereaza, favorizeaza sau defavorizeaza nejustificat ori supune unui tratament injust sau degradant o persoana, un grup de persoane sau o comunitate, fata de alta persoana, grupuri de persoane sau comunitati, atrage raspunderea contraventionala