Restituire a proprietatii imobiliare pe principii liberale sau o solutie de tip social-democrat in care sa primeze interesul celor multi si nu dreptul proprietarilor? Aceasta este intrebarea care ar putea
caracteriza prima dezbatere publica pe principii doctrinare in Romania postdecembrista.
Situatia dezastruoasa creata de intarzierea restituirii terenurilor si cladirilor nationalizate de regimul comunist va conduce foarte curand la o confruntare doctrinara intre coalitia de guvernamant si principalul partid de opozitie, PSD, dezbatere care se va solda foarte probabil cu o motiune de cenzura. De altfel, pentru a evita o modificare majora a pachetului de legi ale proprietatii, Guvernul ia in calcul posibilitatea asumarii raspunderii in Parlament. Potrivit Constitutiei, Guvernul isi poate angaja raspunderea in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, in sedinta comuna, asupra unui proiect de lege. Guvernul este demis daca o motiune de cenzura, depusa in termen de 3 zile de la prezentarea proiectului de lege, a fost votata de majoritatea parlamentarilor. Daca Guvernul nu a fost demis, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, dupa caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se considera adoptat.
Initiativa actualului Executiv are nu numai motivatii doctrinare, cat mai ales unele pragmatice. Pentru a evita cresterea datoriei publice rezultata din acordarea desbagubirilor fostilor proprietari care isi revendica bunurile imobiliare nationalizate in timpul regimului comunist, Executivul condus de Calin Popescu Tariceanu prefera restituirea in integrum a proprietatilor, inclusiv a celor exceptate de Legea 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 (sedii de partide, ambasade, institutii politice).
Despagubiri de 200 de miliarde, acordate in numai 19 cazuri din 6
