Autonomia locală şi culturală rămâne dezideratul principal al UDMR, chiar dacă liderii uniunii s-au dezis de pretenţiile autonomiste promovate de separatiştii maghiari. După cooptarea UDMR la guvernare, între forma-ţiunile componente s-a instalat o înţelegere tacită. Liderii uniunii nu au mai făcut valuri în legătură cu necesitatea redesenării hărţii României – care să cuprindă o regiune distinctă formată din judeţele Mureş, Harghita şi Covasna – primind în schimb portofolii cheie în cabinetul Tăriceanu. În plus, datorită înţe-legerilor la nivel de vârf, UDMR a primit chiar mai multe funcţii decât a solicitat în administraţia publică centrală şi servicii des-centralizate, precum şi alte fa-voruri.

Totuşi, se pare că politicienii maghiari fac presiuni asupra instituţiilor europene pentru regio-nalizare, într-o formă convenabilă uniunii, ceea ce dă apă la moară euroscepticilor, care văd în asta un motiv de amânare a aderării României la UE.

Uniunea condusă de Marko Bela, decimată de numeroasele scandaluri şi lupte interne, a făcut un scor bun la alegeri tocmai datorită promisiunilor de reunire a celor trei judeţe într-o regiune. La rândul lor, rivalii actualilor conducători ai UDMR, radicalii şi separatiştii care au părăsit uniunea, încearcă să acrediteze în rândul electoratului maghiar i-deea că aceştia nu-şi ţin promisiunile făcute şi că urmăresc mai mult interesele personale sau de grup.

Fostul negociator-şef al României cu UE, Vasile Puşcaş, consideră că redeschiderea capito-lelor de negociere la iniţiativa noastră poate cauza un imens pre-judiciu în faţa europarlamentarilor.

Marko Bela a declarat în nenumărate rânduri că principala preocupare a uniunii este integrarea în UE. Adepţi ai politicii paşilor mărunţi, dar siguri, liderii maghiari vor face cu siguranţă presiuni de regionalizare după proiectul lor, după ce va exista certitudine