Vocea acestui romancier, dramaturg, eseist, jurnalist, critic literar, una dintre cele mai puternice din lumea hispanica, s-a facut auzita deseori de cand a "grait" prima oara. Nici nu avea cum altfel, fiindca extraordinara sa reusita literara este dublata - sau ajutata - de aspectul prolific al muncii sale.

Zeci de carti a publicat Mario Vargas Llosa de cand si-a inceput cariera in Europa, situandu-si insa de cele mai multe ori personajele in Peru. Inca de la primele lucrari, Vargas Llosa s-a ajutat de o varietate remarcabila de tehnici avangardiste de scriitura cu scopul de a crea o dublura estetica a lumii reale.

De la premisa aceasta pleaca si cartea "Adevarul minciunilor", reeditata acum si aparuta si la noi. Scriitorul ne lasa sa intelegem ca viata este una singura, dar, prin citirea romanelor, reusim sa spargem tiparul pe care ea ni-l ofera. Ceea ce, initial, se dovedise unic se transforma intr-un potpuriu de vieti, in care putem sa fim cine vrem.

Marea putere a literaturii consta exact in acest lucru, iar volumul lui Llosa ne face sa «muscam» putin din ea. De aici, «Adevarul minciunilor» de care vorbeste autorul.

«Lolita», «Moartea la Venetia», «Strainul», «Manhattan Transfer», «Tropicul Cancerului» sau «Toba de tinichea» sunt doar cateva dintre operele literare ale secolului al XX-lea despre care ne vorbeste cu acest prilej Mario Vargas Llosa, demascand o legatura intima intre lecturile sale si posibilitatile de a ne extinde experienta.

Vargas Llosa a adaugat alte zece romane fata de editia din 1990, pe care a revizuit-o, incluzand un epilog despre relatia literaturii cu viata cititorilor, o tema dezbatuta permanent, dar niciodata clarificata pe deplin.

Interesanta este cartea si pentru discutia pe care o deschide asupra functiei literaturii si analiza prezentului si viitorului cartilor, tema s