Premierul Tariceanu a folosit prilejul unui tocsou iesit in cale pentru a lansa o intrebare corecta, din punctul de vedere al oricarui manager.

Daca fondurile pentru medicamente s-au dublat, in ultimii patru ani, cum se face ca n-am scapat de problemele din farmacii? Nemultumirile publicului cresc, in loc sa scada, furnizorii se plang incontinuu ca statul nu-si plateste datoriile, farmacistii ameninta cu tot felul de proteste...

Pentru un politician, investitia in Sanatate pare a fi paguba curata: oricat ai "da", de la buget fireste, nu obtii mai nimic de la electorat. In cel mai bun caz nu te injura lumea prea tare. PSD, sa nu uitam, a scutit pensionarii de plata contributiei la Casa de Asigurari, oferindu-le un bonus de cateva sute de mii de lei, pe luna.

Un sondaj recent arata ca peste trei sferturi dintre romani habar n-au ce-i cu contributia respectiva. Asa ca spotul publicitar "Scutirea pensionarilor de taxe" a topit 6.000 de miliarde degeaba.

Supracompensarea de 90 de procente, un nivel pe care abia si-l permite Germania, a primit si ea un nume: din "compensata", pastila cu pricina a fost alintata "electorata".

La vot, insa, au fost resimtite mai mult efectele adverse. Teoretic, macar, fostul partid de guvernamant a incercat sa satisfaca un electorat ceva mai in varsta si cu mai multe probleme de sanatate decat tinerii si dinamicii votanti ai Opozitiei. Daca ar fi fost sa aplice aceeasi judecata, liberalii care conduc astazi Ministerul Sanatatii n-aveau de ce sa mai stea pe ganduri.

Din primele zile ale guvernarii se putea renunta la compensarea cu 90 de procente a tuturor medicamentelor pentru pensionari, fie ele scumpe sau ieftine. Devenind clar ca, o data si o data, tot se va lua oamenilor inapoi acest beneficiu, cu nemultumirile de rigoare, macar se mai reducea deficitul bugetar.