Scriitorul Mark Twain a definit 1 aprilie drept "ziua in care ne amintim ce suntem in celelalte 364 de zile ale anului". E ziua in care toata lumea pacaleste pe toata lumea. Farsa cea mai mare incepe chiar de la originea incerta a zilei pacalelilor.
de DANA CIOBANU BUFONI PENTRU O ZI In 1999, cantareata Britney Spears a fost eroina unei farse pe Internet, conform careia ar fi fost cu 11 ani mai batrana decat pretindea a fi Rautacioase sau cu bune intentii, toate pacalelile au un element in comun: dominarea mentala a celui pacalit. Cand, unde si cine a hotarat ca 1 aprilie sa fie ziua farselor nu s-a putut stabili cu precizie nici pana azi. Se presupune ca are legatura cu festivalul echinoctiului de primavara, de la 21 martie. Inainte de adoptarea calendarului gregorian, in 1582, in diferite culturi, precum cea din Roma antica sau India, se celebra Anul Nou in perioada 25 martie-1 aprilie.
Calendarul gregorian a stabilit 1 ianuarie drept prima zi a noului an. Englezii au inceput sa sarbatoreasca April Fools Day (Ziua pacalelilor) abia prin secolul al XVIII-lea, dupa ce au importat-o de la germani cu un veac mai devreme. Prima atestare scrisa dateaza din 1686, fiind descrisa de John Aubrey "Ziua sfanta a pacalelilor. O gasim la 1 aprilie. Asa este tinuta in Germania si pretutindeni".
ETICHETE. Nici obiceiul de a face farse pe 1 aprilie nu a putut fi datat cu precizie si are origini incerte. "Victima" unei glume poarta numele de "nebun de aprilie" in Anglia, "cuc" sau "prost" in Scotia si "peste de aprilie" in Franta. S-a sugerat ca pacalelile au de-a face cu mutarea datei Anului Nou, cand oamenii care uitau sau nu acceptau schimbarea primeau invitatii pentru petreceri inexistente sau daruri amuzante. Daca la inceput pacalelile erau adresate unei singure persoane, din secolul al XX-lea, institutiile media joaca farse maselor mari de oameni.
