În ultimele săptămâni, mai ales de când a fost dat publi-cităţii Raportul Freedom Hou-se, raport care constata eşecul PNA, suntem asaltaţi de informaţii referitoare la marea co-rupţie. Susţin şi eu că procu-rorii anticorupţie, aşa-zişii in-coruptibili ai României, au dat chix în activitatea pentru care structura paralelă parchetelor civile a fost creată.

Atâta timp cât pesedişti de renume precum Năstase, Ma-zăre, Vanghelie, Hrebenciuc, Mihăilescu şi mulţi alţii se plimbă nestingheriţi sau ne privesc şi ne vorbesc de la “înălţimea” aroganţei lor, PNA şi-a ratat rău misiunea. Atâta timp cât mari rechini ai afacerilor bazate pe evaziune, mită, trafic de influenţă, comisioane ilegale grase sunt liberi, PNA este o structură care nu justifică fondurile enorme care au fost pompate în sprijinul activităţii lui şi a stimulării procurorilor.

Atâta timp cât singura recoltă – şi aceea aşa de ochii lumii, pentru a nu fi declarat un parchet în întregime contraproductiv – sunt, în genere, adversarii incomozi ai politicienilor zilei, PNA este doar o sperietoare ineficientă pusă în slujba politicii pentru a mătura orice rezistenţă.

Dar, dincolo de defectele pe care le-am putea găsi PNA, trebuie să fim conştienţi că şi noi încurajăm corupţia, fie ea ce catalogată ca mică corupţie. Atâta timp cât ne ducem la medic şi plătim operaţia, co-rupţia din România nu va dispărea. Atâta timp cât dăm bani funcţionarului de la ghi-şeu pentru a ne instrumenta dosarul mai repede, corupţia nu va dispărea. Atâta timp cât acceptăm să participăm la licitaţii trucate, corupţia va fi un cuvânt uzitat zilnic.

Consider că noi ar trebui să dăm semnalul că dorim şi suntem pregătiţi să luptăm împotriva micii corupţii, ui-tând să mai sponsorizăm vile-le medicilor – nu spun că ma-orităţii -, costumele Armani ale funcţionarilor publici etc. Nu noi purtăm vina, pe care ne-o tot asumăm