Ludmila Ulitkaia, Inmormantare vesela[/b], roman, traducere de Gabriela Russo, Editura "Humanitas" (tel. 021/311.23.30), colectia "Cartea de pe noptiera", 192 pag.
Dupa anii 50 - 60 ai secolului trecut, cand limba rusa era obligatorie in scoala si librariile invadate de literatura sovietica, a survenit o lunga perioada in care aversiunea pentru "marele prieten de la Rasarit", saturatia fata de falsitatea propagandistica si maniheismul eroic s-au rasfrant si in planurile editoriale. Cititorii romani voiau pe buna dreptate altceva. Iar dupa caderea comunismului si disparitia cenzurii, dorinta de recuperare si sincronizare culturala cu Occidentul a generat un val urias de traduceri ale unor autori contemporani din Europa de Vest si de peste Ocean, ignorandu-se ceea ce se scrie, nu doar in fostele componente ale Urss, ci si in tarile vecine. Astazi, putem citi, la scurta vreme dupa aparitia in original, cei mai apreciati scriitori americani, englezi, francezi, italieni, spanioli, pe care se bat editurile concurente, dar despre noutatile valoroase din literatura contemporana rusa, ceha, sarba, polona, maghiara nu aflam decat tot prin intermediar occidental. Si numarul traducatorilor buni din limbile tarilor fostului lagar comunist s-a redus dramatic, odata cu cel al studentilor inscrisi la aceste sectii ale facultatilor de limbi straine. In ultima vreme insa, au aparut semne de remediere a acestei situatii: marile edituri (Polirom, Humanitas, Paralela 45 s.a.), incurajate de succesul international al unor autori din Europa de Est, i-au inclus in productia lor, prilejuind adevarate revelatii. Tematica acestor autori e mai aproape de noi, prin experienta comuna a dictaturii, saraciei, degradarii umane in conditii de teroare, a exilului si putintei de adaptare, iar vocile venite din traditia unei mari literaturi, dupa ce si-au capatat libertatea de expresie atata