Sute de mii de romani risca sa rateze sansa vietii lor din cauza indolentei autoritatilor de la Bucuresti. Este vorba despre muncitorii "la negru" din Spania. Guvernul de la Madrid a decis sa-i treaca in legalitate pe toti cei care pot demonstra ca, inca din vara anului trecut, au un loc de munca stabil. Acestia vor primi drept de rezidenta.
Trebuie doar sa indeplineasca o serie de formalitati simple. Simple din punctul de vedere al unui stat european functional, fiindca - iata - autoritatile romane se dovedesc complet incapabile sa raspunda unor solicitari dintre cele mai banale.
Pentru a fi "regularizati", lucratorii clandestini trebuie sa prezinte o traducere legalizata dupa cazierul judiciar din patria-mama. Aceasta cerinta - aparent "floare la ureche" - se dovedeste pentru multi dintre ei un obstacol de netrecut. Si nu ma refer la infractorii care nu au nici un interes sa li se afle antecedentele penale.
Desi nu au avut niciodata probleme cu Justitia, zeci (sau mai degraba sute) de mii de romani nu isi pot depune dosarele pentru rezidenta in Spania. De ce? Pentru ca nu reusesc sa intre in posesia cazierelor din Romania. Documentele ar trebui sa le fie eliberate de consulatele noastre din Madrid si Barcelona, care percep o taxa de 97 de euro pentru acest "serviciu".
O suma deloc neglijabila pentru multi dintre clandestinii obligati pana acum sa accepte muncile cele mai ingrate si mai prost platite.
"Dureri de cap si de portofel", titra, la 1 martie, cotidianul madrilen "Qué!", explicand ca romanii care au in tara rude dispuse sa alerge pe la autoritati, cu procura notariala, trebuie sa scoata din buzunar numai 45 de euro pentru cazierele traduse, legalizate si transmise prin posta rapida. Nu asta este, insa, marea problema. Tragedia este alta.
Desi au achitat taxele consulare, zeci de mii de r