Daca la inceputul anului BNR se temea ca relaxarea fiscala ar putea conduce la cresterea consumului cu efecte nedorite pentru inflatie, banca centrala are acum o bataie de cap suplimentara, din cauza noilor majorari de taxe si tarife care vor creste in mod direct preturile. Cu alte cuvinte, tinta de inflatie fixata de BNR de 7% pentru acest an este in real pericol.

O conditie pentru ca politica de tintire directa a inflatiei a unei banci centrale (comunicarea publica a inflatiei anuale si urmarirea atingerii ei cu orice pret ar fi suportate de cresterea economica sau de somaj) sa fie de succes este ca politicile fiscale sa distorsioneze cat mai putin eficienta masurilor de politica monetara.

Or, in prezent, la noi se intampla tocmai invers.

Introducerea cotei unice a starnit unele temeri in ceea ce priveste cresterea consumului pe urma surplusului de bani ramas la salariu. Banca nationala nu se arata foarte ingrijorata de acest factor inflationist, dar recunostea ca ar putea exista probleme in cazul in care economia nu se va restructura pe masura cresterii consumului. Peste toate efectele cotei unice, pe consum si pe deficitul bugetar, banca centrala s-a considerat suficient pregatita pentru atingerea tintei de inflatie fixate initial. In fapt, a si comunicat ca relaxarea fiscala nu va determina modificarea tintei de 7% pentru finalul acestui an.

Insa, de luna trecuta, o data cu discutiile sau zvonurile despre Codul fiscal, a inceput sa se prefigureze un nou puseu inflationist - majorarea accizelor inainte de temenul normal. Oricare ar fi fost majorarea, daca ea se producea la mijlocul anului, atat BNR, cat si agentii economici ar fi fost pregatiti.

Capacitatea BNR de a raspunde prin curs s-a micsorat

Banca centrala are acum capacitatea de a raspunde la socuri neprevazute, provocate, de exemplu, de capitalurile specu