Serviciile de securitate si analistii internationali au stabilit un scenariu al rapirilor din Irak. Disparitia celor trei jurnalisti romani nu se incadreaza in acest tipar.
Serviciile de securitate si analistii in domeniu au stabilit pe baza evenimentelor din ultimul an din Irak un scenariu al rapirilor. Desi au existat diferente intre cazuri, a fost posibila creionarea unui mod de operare, fapt care a usurat misiunea negociatorilor sau interventia trupelor speciale.
Astfel, rapitorii transporta mai intii victimele intr-un loc sigur din punctul lor de vedere, dupa care incearca sa obtina date de ordin politic sau financiar de la persoanele rapite.
Toti jurnalistii ostatici sustin ca au fost interogati. Pentru francezul Georges Malbrunot a contat informatia oferita rapitorilor ca Franta s-a opus interventiei Coalitiei in Irak.
Aceasta procedura este insa de durata, de aceea specialistii sustin ca prima revendicare se produce in cel mai bun caz dupa 24 de ore si este insotita de o inregistrare video a victimei sau teroristilor, prin care sint transmise solicitarile gruparii.
Daca grupul cere o rascumparare atunci este posibil ca intre momentul rapirii si revendicare sa treaca si zece zile, intentia fiind aceea de a spori ingrijorarea autoritatilor si emotia opiniei publice pentru a creste miza negocierii in paralel atit cu trimisii guvernului, cit si cu gruparile teroriste.
Rapirea, revendicata in Irak
Au fost cazuri in care jurnalistii rapiti au fost eliberati imediat fara nici o solicitare, sau chiar dupa difuzarea casetei. Reporterul portughez Carlor Raleiras a fost eliberat neconditionat a doua zi, la fel si corespondentul britanic James Brandon, a carui capturare a fost revendicata insa, dupa 24 de ore pe o caseta video, de persoane care au amenintat ca-l vor ucide.
Revendicarea