Presedintele Basescu sugereaza ca Serviciul Roman de Informatii (SRI) a avut un cuvint greu de spus la formarea guvernului, fiindca prin datele furnizate „au fost evitate multe numiri de secretari de stat ce aveau in spate grupuri de interese“. In tarile cu traditii democratice, verificarile pe care le fac serviciile secrete sint o practica obisnuita si necesara. In Romania, insa, notele pe care le da SRI potentialilor demnitari sint indoielnice, fiindca 10 la suta din oamenii acestei structuri provin din vechea Securitate, dupa cum marturisea in urma cu citeva luni chiar Radu Timofte, directorul Serviciului Roman de Informatii. In plus, SRI a continuat, in perioada postdecembrista, sa faca politie politica, urmarind telefoanele politicienilor incomozi, ale reprezentantilor societatii civile, hartuind ziaristi. SRI a functionat, de cele mai multe ori, in cei 15 ani de existenta, dupa regulile Securitatii ceausiste, acceptind scenariile puterii sau punind in scena scandaluri favorabile anumitor grupuri de interese.
Insistenta cu care acest serviciu a incercat sa pastreze, ascunse de ochii novicilor, dosarele personale intocmite de Securitate sugereaza ca SRI folosea documente de acest fel in luptele sale subterane, iar refuzul Serviciului Roman de Informatii de a preda catre CNSAS opisul electronic al arhivei dovedeste ca SRI prefera sa amine cit mai mult deconspirarea politiei politice a regimului comunist.
Radu Timofte, care si-a spalat in ultimii trei ani imaginea de intrigant, dupa cum sustin in discutii confidentiale inalti demnitari ai actualei puteri, pare a fi un partener ideal pentru Traian Basescu, desi a fost numit de catre predecesorul sau si are o biografie complicata.
La inceputul mandatului de sef al SRI, Radu Timofte a fost acuzat ca ar fi avut legaturi cu KGB si ca in timpul evenimentelor din decembrie 1989 ar fi sust
