Expoziţia "Arta chiliană traversînd frontierele. 78 de artişti contemporani", deschisă la Muzeul Naţional de Artă al României, poate fi vizitată pînă pe data de 15 mai. Expoziţia este organizată în colaborare cu Ambasada Chile la Bucureşti.

Europocentrişti cum ne recunoaştem de secole, privim cu oarecare curiozitate ceea ce depăşeşte graniţele continentului şi ne aşteptăm la exotice experienţe senzoriale şi estetice atunci cînd ni se propune un produs cultural din zone extra-europene. Asta în cel mai bun caz. În cel mai rău caz, ignorăm cealaltă ofertă, pentru că nu avem repere de cunoaştere şi recunoaştere. În această stare de spirit, păşim timid în spaţiile din corpul Ştirbei al MNAR. Contrar aşteptărilor, reperele europene sînt sesizabile din prima sală. Peisaje urbane sau lanuri care se continuă de pe un panou pe altul, arhitecturi efemere sau construcţii solide din oraşe metafizice, subiectele ca şi tehnica artistică par familiare europeanului. Trecerea de la peisajul narativ detaliat la sugerarea discretă a spaţiului, sau de la naivul episod urban la indescriptibilul interval al naturii se face printr-o alunecare de la influenţe ale picturii metafizice la arta brută. Fie că se prezintă drept pictură clasică aşternută pe panou, fie că este instalaţie compusă din mici tablouri pentru o intenţionată căutare a poveştii dintr-o nepovestibilă scenă, toate peisajele trădează continentul, de unde vin, prin culoare şi printr-un spirit frust, diferit de prelucrarea europeană. Ceea ce este însă tipic pentru arta chiliană şi, extrem de evident în expoziţie, e reprezentat de preferinţa pentru natură nu numai ca subiect, dar mai ales ca materie. Coaja de copac, fînul uscat, lutul, lemnul brut, pielea sau cărămida, prelucrate ingenios, vorbesc despre originea lucrurilor şi apar obsedant pe parcursul expoziţiei. Totemul de an 2000 al Zinniei Ramírez, de exemplu, ar