Eva Joly, judecătoare la cea mai prestigioasă instanţă din Franţa, descrie în cărţile sale un traseu profesional de succes. Imigrantă din Norvegia, a urmat cursurile de Drept la seral. Începe prin consultanţă juridică la un spital de psihiatrie. În 1990 este numită magistrat la Tribunalul Marii Instanţe din Paris şi ajunge să instrumenteze afaceri care au zguduit Franţa: afacerea Bernard Tapie, mai multe dosare legate de scandalul Credit Lyonnais, afacerea cimentului. Ultimul dosar: marea dezvăluire a corupţilor din primul grup petrolier din Franţa, ELF. Ameninţată cu moartea, acuzată de mitomanie, luată în derîdere, Eva Joly a finalizat ancheta afacerii ELF şi a descoperit un nivel al fraudei de aproape 300 de milioane de euro, la care au participat şi personaje din posturi-cheie de decizie. Procesul s-a terminat, cei vinovaţi au fost condamnaţi la închisoare. Eva Joly a fost unul dintre iniţiatorii Declaraţiei de la Paris, un act vehement care cere acţiuni imediate şi ferme împotriva corupţiei la nivel european. La puţin timp de la încheiera procesului, a devenit consilier al ministrului Justiţiei din Norvegia. Cristian Panait, procuror la Parchetul General, a primit, la sfîrşitul lunii martie 2002, misiunea de a-l ancheta pe colegul său, procurorul Alexandru Lele, de la Oradea. Alexandru Lele l-a arestat pe fiul prefectului PSD de Bihor, Adrian Tărău, şi l-a pus sub acuzare pentru trafic de petrol. Panait a fost trimis de şefii săi direcţi: Ovidius Păun, Ilie Picioruş şi Tănase Joiţa. Presa a arătat mai tîrziu că tînărului procuror îi fuseseră ascunse două dosare: unul în care se arătau tranzacţiile cu petrol ale fiului prefectului pesedist, precum şi implicarea premierului de atunci, Adrian Năstase, în afacere. Tînărul procuror, după ce a analizat cazul colegului său, a luat decizia de neîncepere a urmăririi penale. Soluţia nu era însă cea dorită. Întors î