Anul editorial 2005 are deja o istorie... După tîrgul profesional de carte de la Londra (12-16 martie) şi după cel de la Leipzig, în luna martie (18-23) a avut loc cea de-a 25-a ediţie a Salonului de Carte de la Paris. Pe o piaţă profesională care a devenit din ce în ce mai concurenţială, acest eveniment este considerat a fi cea mai amplă manifestare europeană deschisă marelui public, fără a se susţine exclusiv printr-o finanţare de stat, dar beneficiind, evident, de numeroşi parteneri, atît publici, cît şi privaţi. Deşi nu este nici atît de mare pe cît Salonul de la Frankfurt, nici atît de specializat pe cît cel de la Londra, Salonul de Carte de la Paris are un caracter monden, reunind un public entuziast în jurul autorilor invitaţi (în jur de 2000, în mare parte asaltaţi de cererea de autografe), a prezentărilor, a conferinţelor, a acţiunilor şi jocurilor organizate anume pentru a testa impactul oamenilor la cultura scrisă. Invitatul de onoare desemnat anul acesta printre cei 1.200 de editori (dintre care aproximativ 300 străini) a fost Rusia, ţară aflată în atenţie şi în anul 2003 ca oaspete de onoare al Salonului de Carte de la Frankfurt. Pe lîngă un spaţiu de expunere foarte amplu, ţara invitată se bucură de obicei de o atenţie cu totul deosebită nu numai pe durata celor 6 zile de expunere, dar şi în intervalul de timp dintre două ediţii ale Salonului. Astfel, dacă anul trecut librăriile debordau de traduceri din limba chineză, anul acesta editorii şi librarii au încercat să pună în prim-plan autorii ruşi, impuşi deja pe piaţa franceză de carte în ultimii ani, precum şi pe cei nou descoperiţi. Focalizarea pe un anumit tip de scriitură naţională este pregătită minuţios şi susţinută de iniţiativa Centrului Naţional de Carte (CNL) din Ministerul francez al Culturii care, în vederea stabilirii autorilor ce vor fi invitaţi la ediţia viitoare a Salonului de Car