interviu cu Horia-Roman PATAPIEVICI Cu ocazia Zilei Mondiale a Cărţii şi a Drepturilor de Autor, precum şi a Zilei Mondiale Cervantes, sîmbătă, 23 aprilie, la Institutul Cultural Român, începînd cu ora 10,00, se va desfăşura Colocviul Internaţional "Don Quijote, Cervantes şi epoca lor", organizat de Ministerul Spaniol al Culturii, Institutul Cervantes şi Institutul Cultural Francez din Bucureşti. Vor fi invitaţi să conferenţieze mari nume universitare din Spania, Franţa şi România: Adriana Babeţi, Bartolomé Bennassar, Antonio Bonet Correa, Jean Canavaggio, Eugen Denize, Neagu Djuvara, Andrei Ionescu, Cornel Mihai Ionescu, Sorin Mărculescu, Carmen Muşat, Horia-Roman Patapievici şi Joseph Pérez.

Cum arăta lumea lui Cervantes, acum exact 400 de ani? În 1605, cînd a apărut primul volum din El Ingenioso Hidalgo Don Quixote de la Mancha, lumea veche (Antichitatea şi Evul Mediu) părea de neclintit, iar lumea nouă (Modernitatea) părea o excentricitate lipsită de viitor. Era o lume în care adevărurile de ieri deveneau de la o zi la alta fantasme, iar unele din fantasmele vechi începuseră deja, pe nesimţite, să devină adevăruri. Era lumea care a inversat raportul dintre fantasme şi adevăr, dintre realitate şi irealitate, dintre lucrurile dorite şi cele nedorite (ori de nedorit), dintre lumea de sus şi lumea de jos. Secolul al XVII-lea nu este doar secolul marilor răsturnări, este şi secolul marilor inversiuni. Tradiţia a fost răsturnată în ceea ce, cît timp aceasta era în putere (nu la putere, cum ar vrea filozofii postmoderni), păreau a nu fi decît nişte marginalia la textul central, asemenea acelor stranii marginalia care însoţeau textul Scripturilor, în anluminurile medievale. Iar noţiunile polare, cu ajutorul cărora realitatea s-a lăsat descrisă pînă în zorii modernităţii, au suferit un proces de inversiune: recesivele au devenit dominante, iar dominantele au d