Dacă aş avea bani să-mi cumpăr o insulă şi un iaht ca să mă duc pe ea, aş fura dintr-o librărie, înainte de plecare, romanul lui Cătălin Dorian Florescu: Vremea minunilor (Editura Polirom). Şi asta nu pentru a-l reciti cocoţat pe vreo stîncă, ci pentru a lectura din el eventualilor băştinaşi şi pentru a-i cuceri, astfel, fără luptă. Da, cartea lui Florescu este acaparatoare, subjugantă, cuceritoare. Face parte din categoria poveştilor-hipnoză, pe care le citeşti fără să-ţi pese că trece timpul, că-ţi plînge copilul, că vecinul de lîngă dă găuri în pereţi cu rotopercutanta, că sună fixul, apoi mobilul, că ai uitat deschis robinetul pentru apă caldă.
Acest Ion Creangă, ce trăieşte de la 15 ani (acum are 38) în Elveţia şi scrie în limba germană (cartea este tradusă de Adriana Rotaru), povesteşte, cu acurateţe - ce ţine mai mult de har decît de tehnică - cum rar am mai văzut, despre propria-i copilărie, despre dramele şi minunile care i s-au întîmplat în primii ani ai vieţii. După ce a primit o serie lungă şi consistentă de premii internaţionale, Florescu intră, iată, pe uşa din faţă a literaturii române. Recuperarea sa poate însemna, totodată, şi exportarea, cu succes, în alte limbi. Robert ŞERBAN mergi pe mîna mea
Dacă aş avea bani să-mi cumpăr o insulă şi un iaht ca să mă duc pe ea, aş fura dintr-o librărie, înainte de plecare, romanul lui Cătălin Dorian Florescu: Vremea minunilor (Editura Polirom). Şi asta nu pentru a-l reciti cocoţat pe vreo stîncă, ci pentru a lectura din el eventualilor băştinaşi şi pentru a-i cuceri, astfel, fără luptă. Da, cartea lui Florescu este acaparatoare, subjugantă, cuceritoare. Face parte din categoria poveştilor-hipnoză, pe care le citeşti fără să-ţi pese că trece timpul, că-ţi plînge copilul, că vecinul de lîngă dă găuri în pereţi cu rotopercutanta, că sună fixul, apoi mobilul, că ai uitat deschis robinetul pentru a
