Tinta teribila pentru Serviciile secrete si diplomatia romaneasca

Criza generata de rapirea celor trei jurnalisti romani, Marie-Janne, Sorin Miscoci, Ovidiu Ohanesian si a insotitorului lor Mohamad Munaf s-a acutizat dupa ce rapitorii si-au declinat identitatea si au facut publice revendicarile de ordin politic. Gruparea extremista Mu`ad ibn Jabal care ii detine pe jurnalistii romani cere expres retragerea trupelor romanesti din Irak. Este greu de apreciat cum reuseste celula de criza de la Cotroceni sa gestioneze situatia creata de presiunile generate de seria de ultimaturi date prin intermediul celebrei televiziuni Al Jazeera sau direct prin angajatii Prima TV. Nu-mi propun sa comentez eficienta acestei structuri care coordoneaza activitatea serviciilor de informatii si a Ministerului de Externe pe tema recuperarii jurnalistilor. Scopul acestui material este de a face o radiografie a situatiei politice si sociale din Irak, pe baza unor informatii venite de la structuri specializate din cadrul MApN pentru putea intelege cat de dificila este actiunea de recuperare a jurnalistilor romani aflati acum in custodia unei temute factiuni teroriste. Situatia actuala post Saddam Husein din Irak este o faza de tranzitie intre actiunile de lupta ale insurgentilor si procesul de stabilizare a situatiei politice, economice si sociale. Actualul presedinte ales de Parlamentul irakian este Jalal Talabani, un irakian de origine kurda, care a luptat impotriva regimului lui Saddam Husein. Programul actual de asistenta pus la punct de SUA cuprinde trei etape a caror realizare a fost estimata ca va dura patru ani. Etapa intai care se intindea pe parcursul a 3-6 luni a cuprins actiuni de stabilizare interna si umanitare. Cea de-a doua cuprinsa intre 18-24 de luni avea ca scop reconstructia statului prin inlaturarea distrugerilor provocate de razboi si reforma institutiilor civil