Agonia si moartea Papei, precum si misterul rapirii celor trei ziaristi in Irak au aruncat in umbra alte evenimente petrecute in aceste zile. Nici macar explozia preturilor n-a mai fost remarcata. Asa se explica discretia de care a avut parte sedinta extraordinara a guvernului, prezidata de Traian Basescu, venit pentru prima oara de la Cotroceni la Palatul Victoria. Sedinta in cadrul careia a fost adoptata strategia de reforma a Justitiei si de lupta impotriva coruptiei. In mod normal, hotarârile adoptate la aceasta sedinta ar fi ocupat, fara indoiala, pagina intâi a ziarelor. Nu pentru ca, foarte curând, Justitia noastra va arata, neaparat, altfel, atenta doar sa aplice legea si sa faca dreptate „de-ar fi sa piara lumea“, vorba unei formule celebre cu care se laudau romanii, sau fiindca, in sfârsit, Parchetul National Anticoruptie se va grabi sa se ocupe de „marii corupti“. In privinta ambelor asteptari, sperantele ramân, deocamdata, nesigure. La fel ca pâna acum. Altceva s-a schimbat. Intre doua puteri ale statului, cea executiva si cea judecatoreasca, a aparut, la lumina zilei, un nod gordian pe care nu stiu cine si cum il va dezlega. Daca il va dezlega cineva! Ceea ce, pâna acum, doar se banuia sau era spus prin aluzii si prin generalitati, acum a fost spus explicit, raspicat: anume ca noua Putere e in razboi cu o parte a Justitiei, banuita ca si-ar folosi „independenta“, clamata oficial, ca scut impotriva incercarilor de a deranja inertiile, obisnuintele si interesele care au blocat, pâna acum, formarea unui adevarat stat de drept la noi. „Nu vom permite o Justitie independenta in coruptie si ineficienta, a spus, ritos si amenintator, Basescu. Politicul nu va face nici un pas inapoi pentru curatarea Justitiei“. Aceste vorbe, spuse dupa sedinta, au sunat ca o declaratie de razboi impotriva unor personaje ca Ilie Botos, procurorul general al României, si Ion Amari