Fiecare popor are guvernantii pe care ii merita. Valabilitatea acestei observatii a fost intarita de absenteismul masiv inregistrat duminica la votul pentru alegerea primarului capitalei. Dincolo de argumentul ca cei care nu voteaza nu au dreptul sa critice rezultatele alegerilor, se poate invoca si faptul ca cetatenii obisnuiti s-au infectat de microbul politicienilor de a nu le pasa de modul in care sunt gestionati banii publici.
In conditiile in care numai aproximativ 430 de mii de bucuresteni si-au exercitat dreptul de vot, iar guvernul a alocat pentru organizarea alegerilor partiale nu mai putin de 50 de miliarde de lei rezulta ca fiecare contribuabil a scos din buzunar pentru fiecare vot exprimat 115 mii de lei, mai mult de 3 euro. Si asta in conditiile in care, la alegerile generale, autoritatile au cheltuit pentru fiecare cetatean care si-a exprimat optiunea electorala 1 euro pe fiecare tur, acestia votand insa de trei ori, pentru presedintie, Camera Deputatilor si Senat.
Se poate spune ca in ultima jumatate de an nu numai leul a prins aripi in raport cu moneda eropeana, ci si ca votul s-a apreciat trei ori fata de euro. Si asta pentru ca raportul cerere-oferta s-a deteriorat, fie in sensul unei oferte din ce in ce mai reduse de politicieni, fie in cel al unui boicot al cumparatorilor nemutumiti de calitatea marfei.
Explicatii sunt destule: romanii s-au plictisit de clasa politica, ocuparea agendei media de regretabilele evenimente din Irak si de la Vatican, sau, cel mai probabil, pentru ca atat electoratul social-democrat, cat si cel al Aliantei, au preferat sa se ocupe de alte treburi, stiind ca Videanu nu are cum sa se impuna in fata candidatului improvizat al PSD, "primarul care este" Marian Vanghelie. Absenteismul masiv putea fi intuit si din sondajele de opinie premergatoare votului, comandate de principalii actori.
Cu toate a