- Social - nr. 66 / 5 Aprilie, 2005 In acest an, Muzeul Etnografic Reghin aniverseaza patru decenii si jumatate de existenta, rastimp in care si-a implinit si si-a pastrat menirea. Fondat de cunoscutul etnograf Anton Badea, in anul 1960, muzeul a fost astfel amenajat incat sa conserve si sa valorifice expozitional monumente de arhitectura , obiecte de arta populara si instalatii tehnice mes tesugite cu ingeniozitate, inca din vechime, de locuitorii Transilvaniei. Situat in centrul de interferenta a unor zone etnografice specifice - Muresul Superior, zona Subcalimanilor, Valea Gurghiului, Campia Transilvaniei - muzeul a devenit simbol si marturie a vesniciei populatiei romanesti pe aceste meleaguri. Alaturi de expozitia pavilionara, sectia in aer liber prezinta, in ceea ce are ea mai caracteristic, cultura populara a zonei, prin constructii gospodaresti si instalatii mestesugaresti. In ultimii ani, la initiativa directoarei Maria Borzan, muzeul detine o serie de filmari si inregistrari pe banda magnetica din campaniile de cercetare in teren, astfel incat fenomenul culturii materiale si spirituale populare poate fi inteles, de catre vizitatori, in dinamica lui fireasca. Pentru cei care n-au vizitat inca acest pretios edificiu, precizam ca expozitia de baza - "Unelte si tehnici populare" - etaleaza, in nu mai putin de opt sali, cele mai reprezentative obiecte din inventarul muzeului: exponate reliefand ocupatiile oamenilor satelor; obiecte de arta din ceramica; mobilier, port popular, textile de interior. Se poate spune pe buna dreptate ca o vizita la muzeu inseamna o incursiune in istoria poporului roman, de la inceputurile sale, cand ocupatiile daco-romanilor erau indreptate spre agricultura - pastorit si munca ogorului - , dar si spre ocupatii secundare: culesul din natura, vanatoarea, pescuitul si albinaritul. Credintele si obiceiurile pastrate cu sfintenie