Parlamentul irakian, rezultat in urma alegerilor din 30 ianuarie, l-a ales ieri pe kurdul Jalal Talabani in functia - mai degraba onorifica - de presedinte al tarii. Talabani este primul kurd care ajunge presedinte, de la crearea statului irakian modern.
Pentru alegerea lui au votat 228 de deputati din totalul de 275, 18 deputati au absentat si 29 au inapoiat buletinele goale.
Presedintele in exercitiu, sunnitul Ghazi al-Yawer, si siitul Hussein Chahrastani au fost alesi vicepresedinti. Pentru aceste posturi nu au existat si alti candidati, iar atribuirea lor a fost negociata anterior de reprezentantii listelor siita si kurda si de politicienii sunniti.
Jalal Talabani si cei doi adjuncti ai sai vor forma Consiliul prezidential, care va avea ca misiune constituirea Cabinetului si prezentarea acestuia in fata Parlamentului. Nominalizarea lui Talabani si a adjunctilor sai pune capat mai multor saptamani de impas politic. Alianta siita care a castigat alegerile, avand majoritatea in Parlament si coalitia kurda, ajunsa in cea de-a doua pozitie au dezbatut, vreme de mai multe saptamani, componenta noului cabinet.
Siitii au nevoie de o alianta cu minoritatea kurda, dar diferentele de opinie, mai ales in privinta rolului religiei in viata sociala, sunt evidente. Siitii si kurzii incearca, de asemenea, includerea in conducerea tarii si a sunitilor care, desi reprezinta aproape 40% din populatie, a boicotat alegerile si are doar 17 reprezentanti in Parlament.
Siitii si kurzii au convenit marti seara ca seful siit islamist, Ibrajim Jaafari, sa-i succeada lui Iyad Allawi in functia de premier al tarii.
Mandatele tuturor persoanelor care au fost numite la conducerea Irakului vor inceta dupa organizarea de noi alegeri generale, eveniment prevazut pentru decembrie 2005.
Numerosi irakieni au reprosat
