separate de trecut, apropiate de Europa Două state vecine - mult timp separate de numeroase prejudecăţi şi de ignoranţă - descoperă în sfîrşit că au mai multe în comun decît şi-ar fi imaginat vreodată. Un rol important în această apropiere l-a jucat scopul comun al aderării la Uniunea Europeană . Deşi lucrurile se schimbă rapid în ultimii ani, marcaţi de integrarea europeană, milioane de bulgari şi români încă se văd unii pe alţii prin prisma prejudecăţilor, chiar în mod caricatural. Există dispute nerezolvate legate de poluare şi energie. Dar presiunea aderării comune la Uniunea Europeană, ca şi interesele lor politice şi economice, apropie cele două naţiuni pentru prima dată în ultimul secol. Perioada comunistă a însemnat o prietenie formală între cele două ţări, conduse de doi dictatori, Nicolae Ceauşescu şi Todor Jivkov. O vreme, amiciţia dintre ei a cunoscut o tendinţă ascendentă, astfel încît Jivkov chiar a creat o aripă specială la reşedinţa sa de la Ruse, rezervată familiei Ceauşescu. Totuşi, axa Ceauşescu-Jivkov a fost neproductivă şi temporară. Relaţiile au devenit chiar încordate în anii '80 din cauza politicii externe independente a României, în vreme ce Bulgaria rămînea fidelă Moscovei. Grave neînţelegeri legate de poluare au adîncit ruptura. În numele solidarităţii Pactului de la Varşovia, regimul Jivkov a încercat să tempereze criticile legate de poluarea chimică produsă de fabricile aşezate de-a lungul Dunării. După schimbarea regimului în 1989, aceste conflicte reprimate au ieşit rapid la suprafaţă, iar problema mediului a devenit una serioasă. Din 1998 şi pînă în 2004, comerţul dintre România şi Bulgaria a crescut de circa şapte ori, fiind influenţat pozitiv şi de semnarea - sub influenţa UE - a unor acorduri de liber schimb. Dincolo de aceste cifre, oamenii de afaceri par să-şi asume un rol tot mai important în apropierea celor două ţări. Da