Piaţa Sfântul Petru din Roma a găzduit vineri, 8 aprilie, 2005, cea mai mare reuniune de lideri politici şi spirituali din istorie, veniţi în capitala Italiei pentru a-l conduce pe ultimul drum pe Papa Ioan Paul al II-lea. Funeraliile suvernaului pontif au fost urmărite de cel puţin 300 000 de persoane care au umplut până la refuz Piaţa Vaticanului, în timp ce aproximativ 5 milioane de pelerini au privit ceremonia pe ecrane gigant instalate în toate colţurile Romei.

Ritualul funerar a început la orele 11. Trupul neînsufleţit al Papei a fost aşezat în sicriu cu două ore mai devreme, în cursul unei ceremonii cu uşile închise, dupa ce a fost expus timp de trei zile şi trei nopţi pe un catafalc, în bazilică. În prealabil, chipul Papei a fost acoperit cu un văl din mătase albă, aşezat de maestrul de ceremonii liturgice, Monseniorul Piero Marini, şi de Monseniorul Dziwisz. Sicriul de chiparos a fost purtat de 12 bărbaţi îmbrăcaţi în negru pe esplanada din faţa bazilicii Sfântul Petru, în acordurile cântecelor gregoriane. Sosirea sa a fost aplaudată îndelung, iar multe persoane au izbucnit în lacrimi. După depunerea sicriului în faţa altarului, procesiunea cardinalilor, îmbrăcaţi în purpuriu şi cu capetele acoperite cu mitre albe, a ieşit din bazilică şi s-a aşezat pe scaunele amplasate în piaţă.

Cereri de sanctificare

Slujba de înmormântare a fost celebrată de cardinalul german Joseph Ratzinger, în vârstă de 77 de ani, decan al Colegiului cardinalilor. Cardinalul a rememorat momentele importante ale vieţii Papei, de la zilele în care muncea într-o uzină în Polonia ocupată de nazişti până la ultimele clipe ale celui care a condus lumea celor peste un miliard de catolici din lume. “Putem fi siguri că iubitul nostru Papă stă astăzi la fereastră, că ne vede şi ne binecuvântează”, a spus Ratzinger arătând cu degetul spre ferestra de la etajul trei al clădiri