Dupa 15 ani in care sefii orasului au orbecait, aplicind solutii dupa ureche, Iasul ar putea avea, in sfirsit, un plan coerent in privinta ciinilor comunitari. Planul va sta astazi pe masa de lucru a consilierilor locali sub forma unui proiect de hotarire si va include doua variante gindite de specialisti pentru rezolvarea problemei. La ora actuala, conform calculelor facute de municipalitate, in Iasi ar exista 7.000 de ciini fara stapin. In ambele solutii prezentate de Primarie, acestia nu ar avea cum sa dispara in totalitate in mai putin de 7 ani. Prima varianta presupune folosirea in continuare a actualului sistem. Astfel, ciinii ar urma sa fie adunati de pe strazi, transportati la padocul de la Miroslava, sterilizati si eliberati sau eutanasiati, dupa caz. Singura diferenta este ca ritmul de prindere a comunitarilor ar urma sa fie marit. Daca va fi aprobata a doua varianta, se va merge tot pe sistemul de prindere si sterilizare a ciinilor, dupa care acestia ar urma sa fie tinuti "in conditii de semilibertate", adica intr-o rezervatie cu o capacitate de maximum 5.000 de patrupede. In plus, pentru ca oricare dintre aceste variante sa poata fi pusa in aplicare, Primaria a propus instituirea unei "taxe de comunitar". Aceasta ar urma sa fie incasata de la fiecare familie ieseana platitoare de impozit si ar insemna plata lunara a unei sume fie de 5.000 lei, fie de 12.000 lei, in functie de varianta aprobata. Atit reprezentantii Primariei, cit si cei ai departamentului de relatii cu publicul al "Ziarului de Iasi" au primit semnale ca iesenii ar fi de acord cu aceasta taxa. Imediat dupa 1990, nici una dintre conducerile municipalitatii nu s-a ocupat cu serios de ciinii comunitari, problema nefiind considerata una prioritara. Au fost aplicate diverse solutii, de la prinderea cu clasicul sistem al clestilor de sirma, pina la achizitionarea de pusti cu tranchilizante. O vre