Asociatia Economica Intercooperatista cu Profil Industrial(Foto: Silviu Ghetie)
Societatea sigheteana ASSIG SA a mostenit, inca de la „nastere", un capital impresionant. Afacerea se preconiza a fi una de succes, aproape 600 de muncitori robotind in sectii de prelucrare marmura, constructii, lemn, confectii metalice sau fabrica de sticla. Numai ca in doar 10 ani, un stralucit management a „reusit", cu neprecupetite eforturi, sa falimenteze intreprinderea.
Acum, pe ruinele fostelor fabrici se produc... buruieni.
Banal! Cititi despre inca un exemplu clasic de faliment al unei foste prospere intreprinderi de Stat, actiune in urma careia au crescut, nestingherite de oamenii legii, cateva impresionante averi private. Urmeaza povestea strategiei unui faliment anticipat in laboratorul smecheriei.
Preludiu
Momentul decembrie 1989 a coincis cu un soc suferit de Asociatia Economica Intercooperatista cu Profil Industrial (AEIPI) Sighetu Marmatiei: pierderea contractelor cu Casa Poporului, principalul beneficiar al productiei atelierelor intreprinderii.
In februarie 1990, personalul TESA e acuzat de muncitori ca-si da salarii fabuloase si „birocratii" sunt fortati sa-si sigileze birourile si sa paraseasca intreprinderea. In 6 martie 1990, are loc Adunarea Extraordinara a muncitorilor contestatari ai TESA.
In cadrul acelei „actiuni de masa" se concluzioneaza ca starea dezastruoasa a intreprinderii „se datoreaza numitilor Knobloch Otto, Bledea Aurel si Todinca Floare". Muncitorii decid ca cea mai buna solutie e sa-i inlocuiasca pe sefi. Astfel, cuplul Vasile Bota si Iustinian Rosca e ales la conducerea intreprinderii „cu unanimitate de voturi" (inca nu se stinsesera „reflexele socialiste").
@N_
