Viaţa ta este specială pentru că este a ta, a unui mureşean original şi plin de personalitate. Gândeşte-te câţi pot învăţa din experienţa ta de viaţă şi câte amintiri poţi să le împărtăşeşti celor de lângă tine! Tot ce trebuie să faci este să ne scrii la corina@zi-de-zi.ro sau la adresa str. Călăraşilor nr.12. Fii mureşean Zi de Zi!
Este cel care ne dă în fiecare dimineaţă ziarele. Probabil că l-aţi văzut de mule ori în centru şi aţi apelat la el pentru o recomandare. Reviste şi ziare, le cunoaşte pe toate foarte bine. Szekely Gyorgy are 47 de ani şi lucrează la chioşcul de ziare de lângă Catedrală. "Lumea îmi spune George". A terminat Liceul Papiu în 1977 şi îşi aduce aminte că pe atunci nu ducea lipsă de nimic: "Erau portocale şi de toate, ca acum". Apoi a plecat în armată la Bucureşti, iar în 1979, când s-a întors în Târgu Mureş, "lucrurile începeau deja să se strice". Vede mulţi oameni pe stradă, în fiecare zi. Şi este de părere că "civilizaţia nu s-a schimbat. Dacă îi vând cuiva o cartelă de telefon, o desface şi aruncă celofanul pe jos. Asta e, nu ai cum să schimbi oamenii".
De când citeşte ziarele nu îi mai place politica, dar nici fotbalul. "De când a venit Becali la Steaua nu mă mai uit decât la meciurile din străinătate". Despre sportul mureşean nu are prea multe de spus. E de părere că "nu se bagă nimeni, nu dă nimeni", dar recunoaşte că Boloni a fost şi rămâne idolul lui: "Nu avea talentul lui Dobrin, dar era un exemplu, atât în viaţă, cât şi în fotbal". Iubeşte sportul şi are doi băieţi, de 22 şi 23 de ani, care joacă ping-pong.
"Până în '89, dacă îi cereai unui vecin nişte bani până la salariu sau o ţigară, îţi dădea cu inima. Acum nu mai e aşa". Gyorgy îşi aminteşte şi de sărbători, când mergea cu "gaşca de la Centrul de Calcul" şi petreceau şi de Paştele catolic, şi de cel ortodox. "Acum nu mai ştiu când e Paştele. Îmi spune neva
