De la Iasi, pe 24 ianuarie, presedintele nu a mai aparut in mijlocul multimilor in Romania.
Dupa un inceput tumultuos al presedintiei sale in planul politicii interne, Traian Basescu a privilegiat problemele externe. Anuntind un presedinte atipic, Traian Basescu asuma exercitarea deschisa a mandatului sau in domeniile rezervate constitutional, ordine publica si aparare nationala.
Daca, fata de predecesori, fostul primar al Bucurestiului a inaugurat o politica externa activa, poate si ca o compensatie a presupusului sau handicap in domeniu, impactul sau in politica interna, legea compensatiei functionind inexorabil, s-a redus. Retras in sferele afacerilor de stat si ale dimensiunii internationale a politicii, presedintele s-a complacut intr-o splendida izolare.
Iar de aceasta stare profita cei care, cu stiinta secretului, par a (re)cunoaste sursele puterii. Dar forta sau ineficienta mandatului prezidential consta in permanenta innoire a legitimitatii, caci in politica nimic nu este definitiv.
De la Iasi, pe 24 ianuarie, presedintele nu a mai aparut in mijlocul multimilor in Romania; a vizitat, in schimb, Chisinaul, Bruxellesul, Londra, Moscova, Washingtonul, Berlinul, Roma, dar si trupele romane stationate in Irak si Afganistan. In noua viziune prezidentiala, integrarea europeana a devenit o prioritate de politica interna, care ramine insa corelata cu o perspectiva internationala.
Contextul, intern ori international, nu poate fi niciodata ignorat.
Dar atunci cind o consistenta delegatie europeana se afla la Bucuresti, la mijlocul lunii februarie, dupa prima sedinta CSAT, presedintele anunta transferul arhivelor Securitatii catre CNSAS (iar nu trecerea depozitului central sub autoritatea organismului menit sa deconspire fosta politie politica) si preferinta sa pentru loviturile preventive.
@N_
