De ce au "defectat" democratii
Ziua de luni, 4 aprilie, in care Vladimir Voronin a fost reales presedinte, confera realitatii politice instalate dupa 6 martie in Moldova conotatii de-a dreptul halucinante. Ce s-a intamplat de fapt? Doua fractiuni de Opozitie, PD si PPCD, precum si grupul deputatilor social-liberali au votat un presedinte comunist, un inamic ideologic, in conditiile in care acesta a promis sa ancoreze temeinic si ireversibil Republica Moldova la "tarmul" valorilor europene. Mezalianta a starnit un urias scandal in spatiul simbolic basarabean, acolo unde gasim optiuni incandescente, adeziuni maximaliste, pozitii incompatibile. Si tocmai de aici, din zona "esentelor tari", rasuna cuvintele "vanzare", "Iuda", "treizeci de arginti" si alte imprecatii patriotice la adresa celor trei "defectori" ai cauzei nationale. "Tradarea" lor s-a transmis in direct la televiziunea nationala - sedinta din 4 aprilie a Parlamentului, la care a fost votat, din prima incercare, Vladimir Voronin pentru un al doilea mandat prezidential. Un show politic urmarit cu sufletul la gura de toata suflarea Republicii Moldova.
Intrebarea obsedanta a acestor zile a fost: de ce au tinut d-nii Rosca si Serebrian sa-l ajute pe Voronin, stiind ca isi pateaza imaginea, o data ce voturile-lipsa, necesare alegerii presedintelui, fusesera identificate deja in tabara lui Diacov? Mai intai ca apele in PCRM, se pare, nu erau chiar atat de limpezi, si presedintele a fost nevoit sa negocieze. La randul lor, liderii din Opozitie au afirmat ca, votandu-l pe Voronin, au dorit sa-si asume niste responsabilitati, sa abandoneze pozitia confortabila a celui ce sta pe margine si nu risca nimic, cum adesea li s-a reprosat, deoarece trebuiau evitate alegerile anticipate. Cele 75 de sufragii, cate a "cules" in cele din urma Vladimir Voronin, - cu 4 mai mult decat in 2001, desi azi PCRM de
