De trei luni, avem o administratie culturala noua. Ministru, consilieri, secretari de stat, presedinte al Institutului Cultural Roman, in curand si un director al Teatrului National din Bucuresti (care, punem pariu?, va fi Caramitru). Majoritatea ispravilor lor au fost atentate la locurile comune ale mentalitatii birocratice si o atenta sustinere a unei bune imagini publice.

Asa se face ca, in loc sa se inchida in turnul de fildes al administratiei de pe soseaua Kisseleff, doamna Musca a coborat printre muritorii culturali de rand, participand la dezbateri, intalniri, targuri traditionale ale minoritatilor conlocuitoare, concerte si spectacole.

Dupa ce-a primit in dar o strachina cu doua linguri (pe masura, una mare, alta mica) de Ziua Rromilor, Mona Musca si-a facut simtita prezenta si la Teatrul National, la premiera unei productii a "tinerilor", recte a asociatiei A.T.A.C. - "Scaunele" lui Ionesco, "intors" pe "prima scena a tarii" in regia lui Chris Simion si co-finantarea Ministerului Culturii si Cultelor.

Ocazie cu care ma intreb: oare nu s-a gasit nimeni sa-i atraga atentia doamnei ministru ca, prin participarea ei, mai mult decat prin subventionarea data de institutia pe care-o conduce, cautioneaza o impostura? Chris Simion detine intr-adevar o stiinta admirabila de-a se autopromova si o retea extinsa de relatii care-i dau acces la banii de sponsorizare ai firmelor private, dar asta n-are prea

multe de-a face cu arta spectacolului, iar halul ei de teatru nu justifica deloc de ce montarea ei e singura pe care ministrul a onorat-o.

A fost doamna Musca la premiera lui Ciulei? Era, in schimb, absoluta nevoie sa-si dea girul unei marginale a lumii teatrale, ocolita cu drag de orice critic cu simtul realitatii? A facut-o pentru ca Nationalul e o institutie a MCC sau pentru ca modul de actiune al lui Chris