Presedintele Basescu a facut referire, in conferinta de presa de miercuri, la cazuri similare cu care s-au confruntat autoritatile altor state. Si la unele greseli, care au costat viata unor ostatici.
CAZURI. Italianul Enzo Baldoni, ziarist la saptamanalul Diario. El a fost rapit anul trecut, la 19 august si executat de o grupare islamista din Irak. Rapitorii sai dadusera un termen de 48 de ore autoritatilor de la Roma, pentru a-si retrage trupele din Irak.
Guvernul italian, condus de premierul Silvio Berlusconi, un aliat al Statelor Unite, a respins ultimatumul si si-a reafirmat mentinerea militarilor in Irak. Autoritatile italiene au fost insa aspru criticate pentru modul in care au gestionat aceasta criza.
Rapitorii precizasera ca au aplicat legea islamica si ca decizia a fost luata dupa refuzul Italiei de a raspunde favorabil la cererea de a-si retrage soldatii din Irak in termen de 48 de ore.
Franta a fost pusa de doua ori in situatia delicata de a gestiona crize de luari de ostatici avand ca obiect ziaristii. Anul trecut, doi jurnalisti, Christian Chesnot si Georges Malbrunot, au fost luati ostatici de Armata Islamica din Irak. Autoritatile au reactionat imediat, trimitand mai multi oficiali in Orientul Mijlociu si constituind o celula de criza la fata locului.
Presedintia s-a consultat cu liderii partidelor politice si i-a invitat pe membrii familiilor ostaticilor (asa cum a procedat si Presedintia romana in cazul celor patru ostatici din Irak). O scurtcircuitare a operatiunilor oficiale, actiunea paralela a unui deputat francez, care a provocat o comunicare excesiva din partea autoritatilor, a facut insa ca negocierile sa fie ingreunate.
Ulterior, autoritatile au fost nevoite sa faca apel la discretie, precum celula de criza de la Bucuresti. Parisul a anuntat cand a fost stabilit un contac