Aşezământul Social Maria II situat pe strada Nicolae Bălcescu din Reghin este punct de atracţie pentru privirile celor care locuiesc în zonă sau trec întâmplător pe acolo. Cu siguranţă, puţini ştiu că lângă acel aşezământ există o biserică şi un cimitir aparte.

Biserica ortodoxă din Reghin, purtând hramul "Sfânta Treime", a fost construită între 1807-1811 de către familia de negustori armeni Ioan şi Maria Marinovici, stabilită acolo la începutul secolului al XIX-lea. Ceea ce este deosebit la construcţia acestei biserici e modul în care a fost ridicată, prin eforturile materiale ale comunităţii româneşti din Reghin, deopotrivă ortodocşi şi greco-catolici. Astăzi, în această biserică se află un important volum de arhivă ortodoxă şi greco-catolică, volum pe care preotul paroh Dumitru Gherman îşi propune să-l valorifice atunci când va ieşi la pensie şi va avea destul timp să facă acest lucru.

Şi crucile au istoria lor

Reghinul – la origine burg săsesc, în prezent multietnic – este, ca întindere teritorială şi ca număr de locuitori, un oraş destul de mic. A avut însă, dintotdeauna, un orgoliu al său, măsurat şi firesc dacă stăm să ne gândim la ce a însemnat Reghinul în viaţa politică şi culturală a Transilvaniei. În cimitirul acestei biserici se odihnesc în pace mari personalităţi ce au animat cândva viaţa urbei. Aici odihneşte ctitorul primei şcoli româneşti din Reghin, Theodor Şerbanu, baronul Vasile Ladislau Pop, fost viceguvernator al Transilvaniei şi preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie al acestei provincii, memorandistul Patriciu Barbu, mulţi membrii ai familiei Bardoşeştilor, cândva temelia culturii Reghinului, doctorul Eugen Nicoară, precum şi 10 protopopi greco-catolici şi unul ortodox. Tot aici sunt îngropaţi şi ctitorii bisericii Ioan şi Maria Marinovici. Familia s-a stins prin moartea ultimei descendente, Rita Maria Marinovici-Chiricuţă