Cea mai mare banca din sistem si-a ajustat dobanzile la termen incepand din 14 aprilie. Noile dobanzi oferite populatiei sunt cuprinse intre 7 si 9%.

Adaugand impozitul pe dobanzi si comisionul de retragere de numerar perceput de banci, observam ca randamentele au ajuns deja real negative.

De exemplu, pentru un depozit la o luna, reinnoit sistematic, castigul net pleaca de la 5,8%, in timp ce inflatia se va incadra, cu sansa, in tinta de 7% fixata la inceputul anului.

E clar ca plasamentele bancare nu mai atrag pe nimeni in aceste conditii. In plus, cursul de schimb pare relativ stabilizat iar castigurile in euro, aferente unui depozit in lei, s-au redus simtitor.

Ce alternative au cei care vor sa obtina mai mult

Daca excludem ideea demararii unei afaceri, optiunile sunt reduse.

Obligatiunile erau deosebit de atractive in urma cu cateva luni. E adevarat, in cazul celor municipale exista acum si atuul neimpozitarii.

Totusi, cum dobanzile platite se calculeaza ca o medie a dobanzilor interbancare, la care se adauga o prima de 1-2 procente, randamentul a scazut si in aceste cazuri dramatic (pe piata interbancara surplusul de lichiditate a dus media dintre BUBID si BUBOR intre 6-8%).

In cazul fericit, iei un plus de 2% fata de oferta bancilor, ceea ce nu este deloc stralucit avand in vedere ca riscul asociat acestui plasament este mai mare decat in cazul unui depozit.

Bursa ? Dupa 4 ani de crestere piata da semne ca s-a atins fundul sacului.

Exista putine companii lichide iar autoritatile, desi au promis, nu au reusit sa aduca noi emitenti de anvergura.

Fondurile mutuale ? Din pacate sunt la randul lor limitate de posibilitatile reduse de plasament existente pe piata autohtona.

Cum vor reactiona cei care au economii in aceste conditii @